VERGEÁ, vergele, s. f. Băț, vargă, nuia; bară (îngusta și flexibilă) de metal sau de lemn, cu folosiri diverse. ♦ (Spec.) Sucitor (1). ♦ Spec. Fiecare dintre bețișoarele care se pun între firele urzelii pe măsură ce acestea se înfășoară pe sulul războiului de țesut. ♦ Spec. Fiecare dintre stinghiile care alcătuiesc gratiile unei ferestre. – Lat. *virgella (= virgula). Vezi definitia »

PAVEÁ, pavele, s. f. 1. Bloc, bucată de piatră, de cărămidă, de lemn etc. (de formă cubică), folosită la executarea pavajelor. ◊ Expr. (Reg.) A număra pavelele = a umbla fără rost, a bate străzile. 2. (Ieșit din uz) Pavaj. – Din fr. pavé. Vezi definitia »

imameá, s.f. (înv.) 1. vârful de chihlimbar al ciubucului, prin care se trage fumul din lulea. 2. varietate de pere lunguiețe, cu fața roșie și gust dulce. Vezi definitia »

PĂDUCHEÁ, păduchez, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A îndepărta păduchii (1) din păr, de pe corp sau de pe haine; a (se) despăduchea. [Var.: păduchí vb. IV] – Din păduche. Vezi definitia »

BRÂNDUȘEÁ, brândușele, s. f. Diminutiv al lui brândușă; brândușiță. – Brândușă + suf. -ea. Vezi definitia »