clápă (clápe), s. f. – 1. Capac, astupătoare. – 2. Tastă, tușă. – 3. Valvă. – 4. Bucată de stofă care acoperă deschizătura buzunarului. – 5. La rindea, lama de metal. – Mr. clapă. Ngr. ϰλάπα (Meyer, Neugr. St., IV, 35; Bogrea, Dacor., I, 263; DAR), în care prin intermediul bg. klapa (Conev 63), și în acelați timp prin germ. Klappe. Vezi definitia »

împresurătúră s.f. (reg., înv.) împilare, nedreptățire, încălcare, luare în mod abuziv, răpire de pământ, uzurpare de drepturi. Vezi definitia »

prisácă (prisắci), s. f. – 1. Runc, pădure tăiată. – 2. Rariște, poiană. – 3. Stupină. – Var. Mold. priseacă. Sl., cf. bg. prĕsĕk, cr. presĕka, din sl. prisĕkati „a tăia” (Cihac, II, 293; Conev 41; Iordan, Dift., 79). – Der. prisăcar, s. m. (apicultor); prisăcărie, s. f. (apicultură); prisăcărit, s. m. (înv., impozit pe stupi). Mai ales în Mold. Vezi definitia »

praslageálă s.f. (reg.) trai, viață dusă după bunul plac. Vezi definitia »

FOCȘĂNEÁNCĂ, focșănence, s. f. Femeie născută și crescută în municipiul Focșani. ♦ Locuitoare din municipiul Focșani. – Focșănean + suf. -că. Vezi definitia »