Definita cuvantului vrednic
VRÉDNIC, -Ă, vrednici, -ce, adj. 1. Harnic, iute, cu rost la treabă. ♦ Capabil, destoinic. 2. Demn de..., care merită să..., căruia i se cuvine pe drept ceva. ◊ Expr. (Reg.) A fi vrednic = a valora, a prețui. ♦ (Urmat de un conjunctiv sau un infinitiv) Care este în stare, care posedă însușirile necesare pentru a săvârși ceva. – Din sl. vrĕdĩnŭ.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vrednic
SCÂRBÉLNIC, -Ă, scârbelnici, -ce, adj. (Înv.) Scârbos, dezgustător. – Scârbă + suf. -elnic. Vezi definitia »
STOHÁSTIC, -Ă adj. v. stocastic. Vezi definitia »
ȘIC1 s. n. Eleganță, distincție, bun-gust (în îmbrăcăminte, în atitudini). ◊ (Adjectival) O femeie șic. ◊ (Adverbial) Se îmbracă șic. ♦ Lucru care amuză, care are haz. – Din fr. chic. Vezi definitia »
ETEROMÉTRIC, -Ă adj. (Despre strofe) Format din două sau mai multe versuri de măsuri diferite. [< fr. hétérométrique]. Vezi definitia »
ZOOMÉTRIC, -Ă adj. Referitor la zoometrie. [Cf. it. zoometrico]. Vezi definitia »