ESTÉTICĂ s.f. 1. Știință care studiază legile și categoriile artei, problemele referitoare la esența artei, la raportul dintre artă și realitate, la metodele de creație artistică, la genurile artei etc. 2. Situația, calitatea a ceea ce este estetic, conform legilor artei. [< fr. esthétique, it. estetica, gr. aisthetike]. Vezi definitia »

MONÁNDRĂ, monandre, adj. (Bot.; despre flori) Care are o singură stamină. – Din fr. monandre. Vezi definitia »

VARSECÚNDĂ s. f. unitate de măsură pentru energia reactivă, a 360⁰-a parte dintr-o varoră. (< fr. varseconde) Vezi definitia »

MUNTENEGREÁNCĂ, muntenegrénce, s. f. Femeie care face parte din populația de bază a Muntenegrului sau este originară de acolo. (din muntenegrean + suf. -că) Vezi definitia »

MOÁZĂ s. f. 1. element de construcție din două grinzi de lemn, legate între ele prin buloane. 2. piesă orizontală fixată la cele două extremități de pereții unui puț de extracție. 3. ansamblu de două piese de lemn care prind între ele parii aflați față în față ai unui cleionaj. (< fr. moise) Vezi definitia »