Definita cuvantului wolframic
WOLFRÁMIC, -Ă, wolfrámici, -ce, adj. De wolfram, al wolframului. ◊ Acid wolframic = acid derivat din wolfram, existent sub formă de pulbere galbenă insolubilă în apă, preparat din soluții de wolframați cu acizi. – Wolfram + suf. -ic.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu wolframic
cipíc (cipíci), s. m. – Papuc. – Var. ciupic, țipic. Din. bg. čepik, după DAR; din mag. cipöke, după Cihac, II, 491. Mag. explică mai bine var. Cf. iud. sp. čipičis (Wagner, Caracteres generales del judeoesp., Madrid 1930, 71). Vezi definitia »
IRANÍSTIC, -Ă, iranistici, -ce, s. f., adj. 1. S. f. Disciplină care studiază comparativ limbile și literaturile iraniene. 2. Adj. De iranistică (1); (rar) iranist. – Din germ. Iranistick. Vezi definitia »
ASIMÉTRIC, -Ă, asimetrici, -ce, adj. Lipsit de simetrie. – Din fr. asymétrique. Vezi definitia »
POLICÁRPIC, -Ă, policarpici, -ce, adj. (Bot.) 1. (Despre fruct) Format din mai multe carpele. 2. (Despre plante perene) Care produce semințe, succesiv, un șir de ani. – Din fr. polycarpique. Vezi definitia »
ántic (-că), adj. – 1. Vechi, vetust. – 2. Care aparține antichității. Fr. antique. – Der. antică, s. f. (antichitate, obiect arheologic), din it. antico, prin filieră orientală (ngr. ἀντιϰά, tc., bg., iud. sp. antika, mr., megl. antică, cf. Meyer, Neugr. St., IV, 11; Bogrea, Dacor., IV, 789); anticar, s. m. (persoană care vinde cărți vechi); anticariat, s. n. (magazin de antichități și obiecte de ocazie), ca germ. Antiquariat; anticărie, s. f. (anticariat); anticat, adj. (înv., învechit); antichitate, s. f. (vechime). Vezi definitia »