svon (-nuri), s. n. – 1. Sunet. – 2. Zgomot, rumoare, vuiet. – 3. Știre, veste, vorbă care circulă. – Var. zvon, și der., Mold. svoană. Sl. zvonŭ (Miklosich, Lexicon, 221; Cihac, II, 383; Tiktin), cf. sb. zvon, bg. zvăn. – Der. svon, s. n. (Banat, clopot), din sb. zvonu (Candrea); svoni, vb. (a răspîndi o veste, a publica, a bate toba; refl., a se spune, a umbla vorba; Banat, a bate clopotul); svonit (var. svonișor), s. n. (Banat, clopoțel). Vezi definitia »

HAYÓN s. n. partea din spate (rabatabilă) a unui automobil. (< fr. hayon) Vezi definitia »

bontón s. m. – Distincție, eleganță. Fr. bon ton. Astăzi fam. Vezi definitia »

sampsón (-ni), s. m. – Buldog. – Var. samson. Tc. samsun (Șeineanu, II, 312; Tiktin). Înv., se folosea mai ales ca nume de cîine. Vezi definitia »

BESANÇON [bəsãsõ], oraș în E Franței (Franche-Comté), la poalele M-ților Jura, pe rîul Doubs; 120,8 mii loc. (1982, cu suburbiile). Nod de comunicații. Metalurgie; ind. de vagoane, a ceasornicelor, a hîrtiei și conf. Universitate (1423). Catedrala Saint Jean (sec. 12-14); primărie (sec. 16). Muzeu. Vezi definitia »