CARNOTIT (‹ n. pr. M.A. Carnot, chimist francez). Mineral de uraniu și vanadiu, puternic radioactiv, format prin alterarea mineralelor primare din unele roci sedimentare bogate în resturi organice. Are culoare galbenă-verzuie, luciu puternic sidefos și aspect de mase pulverulente sau de efloroscențe. Amestecat cu cimentul de sondă se întrebuințează la închiderea apelor în forajele petroliere. Vezi definitia »

necontentăluít, necontentăluítă, adj. (înv.) nemulțumit. Vezi definitia »

TRĂÍT s. n. (Rar) Faptul de a trăi. – V. trăi. Vezi definitia »

MENILÍT s. n. Rocă sedimentară silicioasă, alcătuită în cea mai mare parte din opal, argilă și hidroxizi de fier, de culoare neagră sau brună, cu aspect vărgat. – Din fr. ménilite. Vezi definitia »

MELANÍT s. n. granat¹ de culoare neagră, în rocile eruptive alcaline. (< fr. mélanite) Vezi definitia »